Beciurile evreieşti din Bârlad
Este cert că până prin perioada interbelică în jur de un sfert din populaţia Bârladului era formată din evrei. Evident, în zona centrală şi în cartierul Podeni (acolo unde se petrece acţiunea din Take, Ianche şi Cadâr, celebra piesă a lui Victor Ion Popa) se aflau multe locuinţe şi prăvălii evreieşti, care au fost în cea mai mare parte demolate în ultimii 50 de ani. Acum, se zice că în urma lor a rămas o întreagă reţea de beciuri care comunică între ele şi care s-ar întinde pe o mare parte din suprafaţa oraşului. Reţin că prin ‘95 mi-au povestit nişte vecini că pe undeva pe lângă Biblioteca Belloescu s-a surpat o bucată de şosea sub greutatea unui TIR care s-a prăbuşit într-un asemenea beci subteran.
mit urban trimis de Andu
AntDesign | AntEvents
3 Comments
Intradevar regiunea a fost plina de evrei si este posibila existenta unor astfel de beciuri, evrei folosindule pentru a se ascunde si a fugi, dar nu stiu daca ele comunicau toate intre ele, pentru ca evreii sunt foarte prudenti pentru a nu fi furati si inselati
am fost de fata cand s-a “prabusit” acea bucata de sosea,chiar langa Stroe Belloescu.de fapt soseaua era in reconstructie(reconfigurare,supralargire,etc),iar un autocar turcesc,vestitele “Ortadogu”s-a scufundat pe jumatate in nisip,portiunea respectiva era neasfaltata inca,deoarece se lucra la canalizare.(nici vorba de beci)toate beciurile sunt astupate,mai exact sunt blocuri in locul lor.toata strada Republicii de la Cerbul de aur pana la Magazinul Barladul era ocupata de case evreiesti cu beciuri mari la subsol.Acum stim cu totii ce fel arata aceasta zona.
Aceiasi poveste se poate spune si despre centrul vechi al Botosaniului. Toate cladirile detin beciuri si deasemenea exista pe alocuri bucati din reteaua subterana …
Acum 2 ani una din cladiri s-a prabusit tocmai datorita surparii peretilor beciului aflat sub ea.
De asemenea, inca este surpat pamantul undeva in mijlocul strazii ce trece printre acele cladiri. Se poate observa usor existenta tunelurilor.